Sfântul Antim Ivireanul cunstit de preoții Cercului Pastoral nr. 6 din Protopopiatul Pașcani

Cercuri pastorale Septembrie 27, 2016

Marți, 27 septembrie (Sfântul Antim Ivireanul) , a avut loc la biserica Parohiei Ruginoasa întrunirea Cercului Pastoral nr. 6 al Protopopiatului Pașcani. Tema întâlnirii a fost „Sfântul Antim – ivireanul care a luptat pentru limba românilor. Folosirea termenilor arhaici sau noi în slujbele Bisericii” și a fost susținută de părintele Dascălu Cătălin-Ionuț de la Parohia Todirești II.

Întrunirea a debutat la ora 830 cu Acatistul Sfântului Antim Ivireanul, apoi a fost săvârșită Sfânta Liturghie. A urmat apoi susținerea temei în fața preoților și a credincioșilor prezenți, iar la final a avut loc întâlnirea restrânsă a preoților cu discuții asupra temei și problemelor specifice Cercului Pastoral.

Au fost prezenți preoții Cercului Pastoral nr. 6 din Protopopiatul Pașcani: Pr. Kui Eugen-Arpad (Parohia Boldești), Pr. Pavel Pavel (Parohia Dumbrăvița), Pr. Juncu Pavel (Parohia Hărmăneștii Noi), Pr. Voicu Ioan-Cristinel (Parohia Hărmăneștii Vechi), Pr. Doroftei Vasile (Parohia Heleșteni), Pr. Crăcană Dorel (Parohia Oboroceni), Pr. Fuiorea Neculai (Parohia Rediu), Pr. Olariu Nicuşor (Parohia Ruginoasa), Pr. Porfir Nicolae (Parohia Stroești), Pr. Mînicaru Ciprian (Parohia Todirești 1), Pr. Dascălu Cătălin-Ionuț (Parohia Todirești 2), Pr. Andrei Sergiu (Parohia Vascani), iar din partea Protopopiatului Pașcani părintele protopop Postolache Pavel și părintele secretar Ioan Gigi-Daniel.

În referatul său, părintele Dascălu Cătălin-Ionuț a prezentat viața și activitatea ierarhului martir Antim Ivireanul. Plecând de la faptul că Sfântul Antim a dorit ca poporul să se roage în limba strămoşilor, chiar el mărturisind că „am hotărât a preface cărţile din limba slavonească şi grecească în limba noastră românească”, s-a vorbit despre folosirea termenilor arhaici sau noi în slujbele Bisericii. Limba română bisericească n-a rămas înţepenită în formele de expresie din vremea Sfântului Antim Ivireanul, ci a evoluat, de aceea a fost necesar corectarea unor termeni din limba liturgică. Atât părintele în referat, dar și după discuțiile preoților, s-a apreciat înlocuirea în cărțile de slujbă a unor termeni învechiți și mai ales greșiți din punct de vedere gramatical, dar nimeni nu a pledat pentru înnoirea de dragul eliminării slavonismelor în favoarea grecismelor (eventual trecute prin intermediar latin), ci doar atunci când sunt necesare. S-a vorbit apoi și despre frumusețea limbii „vechior cazanii” și despre faptul că unele cuvinte numite „arhaisme”, deși nu mai sunt lolosite în vorbirea curentă, nu pot fi înlocuite din limbajul liturgic. Sfintei Maria îi zicem „Maica Domnului” şi nu „Mama Domnului”, „pururea Fecioară” nu „pururi”; zicem că omul a fost creat „după chipul”, nu „după imaginea” lui Dumnezeu, Duhul Sfânt „pe toate le plineşte”, deşi nimeni nu foloseşte astăzi verbul „a plini”, ci „a împlini” în limba română standard, iar „sălășluiește” nu poate fi redat prin cuvântul „stă”.

În concluzie, s-a arătat că limbajul bisericesc nu poate fi invadat de tot felul de neologisme, cu care suntem astazi atât de familiarizați. Limbajul bisericesc și mai ales limba română, așa cum s-au păstrat în carțile de cult, au nu doar un farmec deosebit, ci și o profunzime aparte.

Citește alte articole despre: Antim Ivireanul